Remember?
uneori simt ca ma rup in bucatele si ma intreb de ce? oare e din cauza voastra oameni fara fete si fara suflete? sau eu sunt singura vinovata pentru ca va privesc prea de sus ca astept prea multe de la voi, pentru ca vreau prea multe de la mine...oare chiar toti aveti nevoie de mine, de sufletul meu? de ce aveti voi nevoie? si acum ma intreb daca mie chiar imi pasa? dar de ce am eu nevoie vede cineva? normal ca nu ..fiecare e in lumea aia tampita a lui disperat dupa cate ceva, vrea si el ceva de la viata asta nenorocita o curva ca altfel nu`i poti spune. sunteti toti la fel, prea inchisi in universul vostru paralel cu lumea mea, paralel cu realitatea, paralel ca asa spun eu, ca nu`mi mai pasa, ca am impresia ca ceva nu e in regula cu voi cand e atat de posibil sa fiu eu aia dezaxata si cred ca sunt, prea vad eu lucrurile ciudat, prea incerc eu sa fac totul perfefct cand oricum va doare`n dos de toate in ceea ce ma priveste...da ce ma mai agit ma? ehh pai da`o draq de chestie ia sa frec si eu menta ca toata lumea si`mi bag ...in sentimente si tot ca e prea mut pentru mine si ce? asta e? ce va pasa...?
PS: nu sustin mizantropia, dar uneori tare imi place ideea ;)